În data de 27 iulie 2011, în Lavra Peşterilor din Kiev, a avut loc şedinţa ordinară a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. Şedinţa s-a desfăşurat la Kiev, întrucât Patriarhul Kiril, însoţit de mai mulţi ierarhi ruşi, se află într-o vizită (devenită deja tradiţională) prilejuită de aniversarea Creştinării Rusiei în anul 988, prin cneazul Vladimir.

Sfântul Sinod a luat mai multe hotărâri foarte importante, dintre care menţionăm:

1.    Înfiinţarea Districtului Mitropolitan al Asiei Mijlocii (Centrale), care va cuprinde patru eparhii pentru fiecare din ţările ex-sovietice din regiune: Uzbekistan, Turkmenistan, Kirghiztan şi Tadjikistan. Pentru aceste eparhii urmează să fie aleşi noi episcopi, iar mitropolit al acestui district, cu sediul la Taşkent, a fost numit ÎPS Vichentie Morari (originar din Republica Moldova), până acum arhiepiscop de Ekaterinburg. Anterior toate aceste ţări erau incluse într-o singură eparhie, condusă de mitropolitul Vladimir Ichim (de asemenea originar din Republica Moldova), care acum a fost transferat ca mitropolit de Omsk, în urma retragerii mitropolitului Teodosie. Amintim că anterior Sfântul Sinod a mai înfiinţat un district mitropolitan pentru Republica Kazahstan, constituită din 6 eparhii.

2.   Eparhia de Vladivostok şi Primorsk a fost divizată în trei, prin înfiinţarea a două noi eparhii. Pentru una dintre ele a şi fost ales un nou episcop, iar cealaltă eparhie va fi administrată temporar din arhiepiscopul Veniamin de Vladivostok.

3.   Eparhia de Ekaterinburg, care cuprindea toată regiunea de jos a munţilor Ural, a fost împărţită în trei, prin înfiinţarea a două eparhii noi. Titular al catedrei de Ekaterinburg a fost numit arhiepiscopul Kiril (până acum de Iaroslav), iar pentru celelalte eparhii au fost aleşi doi episcopi noi.

4.  Şi Eparhia de Rostov pe Don a fost împărţită în trei, constituindu-se alte două eparhii noi, pentru care au fost aleşi şi doi episcopi, ce urmează a fi hirotoniţi.

5.   Alţi trei ierarhi din Rusia au solicitat câte un vicar, Sinodul alegând trei candidaţi ce urmează a fi hirotoniţi.

6.  A fost aprobată rânduiala de slujbă pentru consolarea rudelor persoanelor sinucigaşe. Conform canoanelor, un sinucigaş poate fi îngropat cu preot şi pomenit în Biserică decât dacă era bolnav psihic şi nu era conştient de fapta făcută, rudele având şi certificate doveditoare veridice. Dacă însă sinucigaşul a fost sănătos psihic, Biserica poate face doar slujbe de consolare pentru rude, fără a pomeni sinucigaşul în Biserică. Sinodul precizează că rudele se pot ruga pentru cel sinucis doar în particular (acasă), recomandându-se rugăciunea Cuviosului Leon de la Optina.

7.    Ierarhii care doresc să înfiinţeze noi mănăstiri, trebuie să deschidă mai întâi un metoc eparhial, unde să vieţuiască o obşte monahală. La cel puţin un an de la înfiinţarea metocului, acesta va fi inspectat de Comisia Sinodală pentru Mănăstiri, după care Sinodul se va lua decizia pentru acordarea sau neacordarea statutului de mănăstire şi numirea de egumen(ă). Persoana care va fi desemnată în calitate de egumen(ă) va trebui să fie examinată şi înaintată Sinodului spre aprobare nu direct de ierarhul locului, ci prin Comisia Sinodală pentru Mănăstiri, iar dacă va fi cazul, candidatul va putea vieţui un timp în una din marele mănăstiri ale Bisericii Ruse pentru a-şi forma aptitudinile duhovniceşti şi administrative. Precizăm că, în conformitate cu Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse, doar Biserica Ucrainei îşi organizează de sine stătător viaţa monahală şi numeşte stareţii de mănăstiri, iar celelalte mitropolii şi eparhii, inclusiv Mitropolia Moldovei, pentru deschiderea unor noi mănăstiri şi numirea de stareţi, are nevoie de aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ruse.

8.  Sinodul cere ierarhilor să urgenteze procesul de numire a persoanelor responsabile de relaţiile Bisericii cu societatea şi să se implice mai activ în problemele societăţii.

Sursa: patriarchia.ru